Noiembrie 2023

1. Concedii neefectuate – înregistrare la final de an

Codul Muncii reglează aspectele legate de concediul medical și stabilește următoarele prevederi:

Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.

Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate fi transferat, renunțat sau limitat în vreun fel.

În calculul duratei concediului de odihnă nu se includ: zilele de sărbătoare legală, zilele de concediu medical, concediul de maternitate, concediul paternal, concediul de risc maternal, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav și concediul de îngrijitor.

Ca noutate, angajatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații  neprevăzute, generate de o situație de urgență familială din cauza bolii sau accidentului,  care impune prezența imediată a salariatului. Aceasta este posibilă cu condiția informării  prealabile a angajatorului și cu recuperarea perioadei de absență până la acoperirea  integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului, dar nu mai mult de 10 zile  pe an.

În timpul concediului de odihnă, salariatul primește o indemnizație care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă pentru perioada respectivă.

Angajatorii sunt obligați să țină evidența zilelor de concediu pentru fiecare angajat, astfel încât să respecte prevederile legale menționate anterior.

Concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata concediului de odihnă.

Ordinul 1802/2014 stabilește următoarele referitor la evaluarea concediului de odihnă:

Înregistrarea concediului de odihnă se efectuează în contul datoriilor atunci când suma acestora poate fi cuantificată pe baza statelor de salarii sau a altor documente justificative.

În absența acestor documente, sumele aferente concediilor de odihnă se recunosc ca provizioane.

Provizioanele sunt create pentru a acoperi obligațiile cu o natură clar definită, care, la data bilanțului, sunt probabil să existe sau este cert că vor exista, însă valorile sau datele la care vor apărea sunt incerte.

Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să reprezinte cea mai bună estimare la data bilanțului a costurilor necesare pentru achitarea obligației curente.

Important!

Numărul de zile rămase pentru fiecare angajat este crucial atât pentru respectarea numărului de zile cuvenite, cât și în momentul încheierii contractului de muncă, când angajatorul trebuie să compenseze în bani zilele neefectuate.

2. Plafoane la tranzacții în numerar și casierie

Conform legii 296/2023 se reduc plafoanele de încasări / plăți în numerar după cum urmează:

Plăți de la persoana juridică către persoană juridică: 1.000 lei (factura per persoană juridică) 2.000 lei ( maxim permis pe zi , persoane juridice diferite)

Plăți de la persoana fizică către persoană juridică: 5.000 lei / zi

Plăți de la persoana fizică către persoană fizică: 10.000 lei / zi

Plafon casierie: 50.000 lei la finalul zilei

Sumele în numerar care depășesc nivelul stabilit vor fi depuse în conturie bancare ale persoanelor respective în termen de două zile lucrătoare.

Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei sau 2.000 lei , către magazinele de tipul cash and carry.

Amenda – 25% din suma care depășește plafoanele.

Noile plafoane se aplică începând cu 11 noiembrie 2023 ( la 15 zile de la publicarea legi în MOF).

3.E-factura

Cine are obligația de a transmite facturile prin intermediul sistemului e-factura?

Toate firmele și PFA-urile din România, indiferent dacă sunt plătitoare sau neplătitoare de TVA, care desfășoară tranzacții cu alte firme sau PFA-uri din țară.

Care este procedura de înregistrare în sistemul e-factura?

Pentru a vă înscrie în sistemul e-factura, trebuie să depuneți declarația 084. Această înregistrare vă va permite să transmiteți și să primiți facturi prin intermediul sistemului e- factura din SPV.

Cum se trimit facturile începând cu 1 ianuarie 2024?

Începând cu 1 ianuarie 2024, toate firmele și PFA-urile din România, indiferent de statutul lor privind TVA-ul, sunt obligate să trimită în sistemul e-factura toate facturile B2B (facturi emise către alte firme sau PFA-uri din țară). Doar facturile transmise sau primite prin sistemul e-factura vor fi înregistrate în contabilitate, iar cheltuielile și TVA-ul nu vor mai putea fi deduse pentru facturile care nu trec prin acest sistem.

Cum se stornează o factură în sistemul e-factura?

Factura electronică transmisă destinatarului nu poate fi returnată în cadrul sistemului național de facturare electronică RO eFactura. În cazul în care destinatarul are obiecții asupra unei facturi electronice, acesta trebuie să notifice emitentul, inclusiv în cadrul sistemului național RO e-Factura, prin înregistrarea unui mesaj corespunzător. În cazul corectării unei facturi (stornare etc.), factura electronică corectată trebuie transmisă prin intermediul sistemului e-factura.

Ce amenzi se aplică?

Amenzile pentru neînregistrarea facturilor în sistemul e-factura variază între 1.000 și 10.000 de lei. De asemenea, începând cu 1 iulie 2024, înregistrarea unei facturi care nu este transmisă prin sistemul e-factura după această dată va fi sancționată cu o amendă echivalentă cu suma TVA menționată pe factură. Aceste amenzi vor fi aplicate după 1 iulie 2024.

4. Cota de impozitare 2024

Se vor aplica două cote de impozitare:

• O cotă de 1% din venituri pentru companiile cu cifra de afaceri anuală sub 60.000 de euro, care nu desfășoară activități în sectoarele: IT, stomatologie, medicină și HoReCa.
• O cotă de 3% din venituri pentru companiile cu cifra de afaceri între 60.000 și 500.000

de euro sau pentru cele cu cifra de afaceri sub 60.000 de euro, dar care activează în sectoarele menționate anterior.

Se mențin condițiile din anul 2023 pentru impozitarea veniturilor, conform următoarelor criterii:

Veniturile din consultanță trebuie să reprezinte mai puțin de 20% din veniturile totale. Este necesar să aibă cel puțin un salariat cu normă întreagă (8 ore/zi).

Asociații/acționarii trebuie să dețină peste 25% din companie, limitat la maxim trei persoane juridice.

Însă se introduce un nou criteriu:

Companiile din domeniile IT, stomatologie, medicină și HoReCa, care îndeplinesc cele trei criterii menționate mai sus, vor fi supuse unei cote de impozitare de 3%, chiar dacă cifra lor de afaceri este sub 60.000 de euro.

5. Modificări PFA

Începând cu veniturile din 2024, PFA-urile sunt obligate să plătească CASS la venitul net, fără a exista limite de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară. Astfel, pentru PFA-urile cu venituri mai mici de 60 de salarii minime brute, CASS se calculează aplicând o cotă de 10% la venitul net. PFA-urile cu venituri nete sub 6 salarii minime brute nu au obligația de a plăti CASS, cu condiția ca veniturile lor din salarii anuale (sau alte surse) să fie mai mari de 6 salarii minime brute.

Până la data de 31 decembrie 2023, PFA-urile plătesc CASS în conformitate cu un plafon de 24 salarii minime pe țară.

Pentru calculul plafonului de CASS, veniturile provenite din activitatea de PFA sunt excluse din totalul veniturilor cumulate din alte surse (dividende, chirii, vânzări de acțiuni). Astfel, plafoanele pentru CASS se aplică separat: unul pentru activitatea de PFA și altele pentru celelalte venituri. Pentru acestea din urmă, rămân în vigoare plafoanele de 6, 12 și 24 de salarii minime brute.

Până la data de 31 decembrie 2023, pentru calculul CASS se iau în considerare veniturile provenite din PFA-uri, chirii, dividende, vânzări de acțiuni și dobânzi.

CASS-ul plătit de către PFA-uri devine o cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe venit.

Înainte de 1 ianuarie 2023, doar CAS-ul era eligibil pentru deducere.

Descarcă Newsletter PDF